Venus.org.ro feminitate la superlativ

Cele mai stresante perioade sunt cele în care ai foarte mult de lucru şi simţi că ai prea puţin timp. Aceste situaţii se întâlnesc cel mai des atunci când te afli la serviciu.

De aceea, vom descrie în continuare trei exerciţii ce pot fi efectuate în acest caz. Tot ceea ce vă trebuie pentru îndeplinirea lor este o masă sau un birou, un scaun, puţină răbdare, un strop de voinţă şi cinci minute.

Odihna pe bancă sau pe masă

Îmi amintesc cât de odihnitor era, în timpul pauzelor şcolare, să-mi aşez capul pe braţele sprijinite pe bancă.

Vă recomand să încercaţi şi dumneavoastră această postură.

Aşezarea în postură

Plasaţi scaunul lângă masă, la o distanţă convenabilă, astfel încât să vă puteţi sprijini cu uşurinţă de aceasta. Dacă distanţa va fi prea mare, o parte mai însemnată a greutăţii trunchiului va fi preluată prin intermediul gâtului, care astfel va fi  mai tensionat, iar postura, pe ansamblu, va deveni mai puţin agreabilă.

Aşezaţi-vă la marginea scaunului. Tălpile se sprijină în întregime pe podea. Puneţi-vă antebraţele pe masă, cu coatele depărtate şi palmele suprapuse, în aşa fel încât să aveţi senzaţia de securitate. Plasaţi-vă fruntea pe mâini. Apropiaţi-vă uşor bărbia de piept şi închideţi apoi ochii.

Respiraţia

Respiraţi lent şi profund de câteva ori, apoi lăsaţi să se reinstaleze ritmul normal al respiraţiei, care acum va fi considerabil încetinit; lăsaţi masa să preia greutatea braţelor şi a capului, scaunul pe cea a trunchiului, iar solul pe cea a picioarelor.

Abandonaţi-le lor grijile şi tensiunile dumneavoastră.     

De-a lungul următoarelor minute preocupaţi-vă doar ca o stare de relaxare cât mai profundă să se instaleze progresiv în tot corpul.

Revenirea

După ce aţi rămas nemişcat şi relaxat în această postură timp de trei minute, puteţi să încheiaţi executarea ei.

Încordaţi mai întâi muşchii umerilor şi ai braţelor, împingeţi progresiv în masă şi, după ce ridicaţi capul de pe mâini, aduceţi trunchiul în poziţie verticală şi îndreptaţi în final gâtul.

Rămâneţi pe scaun inspirând lent şi profund pe nas şi expirând pe gură de câteva ori şi doar după încheierea acestor respiraţii pregătiţi-vă pentru a vă relua activitatea normală sau pentru a vă ridica de pe scaun.

Precauţii

Fiţi foarte atenţi la gât şi la spate atunci când efectuaţi această postură pentru a le relaxa corect şi eficient. După ce v-aţi aşezat în postură, asiguraţi-vă că bărbia este cât se poate de aproape de piept, dar nu exageraţi, pentru ca postura să rămână  confortabilă.

Când vă ridicaţi, urmăriţi să o faceţi cât se poate de uşor, pentru a vă proteja muşchii gâtului şi ai spatelui.

Aplecarea de pe scaun

Această postură presupune, de asemenea, înclinarea corpului în faţă, dar de această dată trunchiul se sprijină pe coapse, şi nu de masă. Această postură combină efectele poziţiei de înclinare în faţă, cu cele ale unei poziţii inversate.

Aşezarea în postură

Alegeţi un scaun stabil, fără role şi aşezaţi-l mai departe de masă. Aşezaţi-vă pe marginea acestuia, cu tălpile în întregime pe podea, paralele între ele şi depărtate aproximativ la lăţimea umerilor. Aplecaţi-vă uşor înainte, până când pieptul ajunge să se sprijine pe coapse. Lăsaţi capul să atârne în mod natural, iar braţele relaxaţi-le pe lângă corp. Închideţi ochii. Respiraţi liniştit.

Conştientizarea

Lăsaţi ca greutatea trunchiului aplecat în faţă să vă întindă spatele. Simţiţi cum dispar tensiunile acumulate la nivelul umerilor, omoplaţilor, şalelor.

Revenirea din postură

Practicaţi această postură timp de 2-3 minute. La revenire puneţi mâinile pe coapse şi împingeţi cu braţele pentru a vă ridica trunchiul cu ajutorul lor. În momentul ridicării trunchiului inspiraţi profund pe nas şi, după ce acesta ajunge în planul vertical, mai respiraţi de câteva ori lent şi profund, urmărind să conştientizaţi şi să menţineţi starea indusă de postura practicată. Apoi vă veţi putea continua activităţile.

Efecte

Prin intermediul acestei posturi coloana vertebrală se întinde, tensiunea umerilor se eliberează, iar mintea se linişteşte.

Contraindicaţii
A nu se practica această postură dacă:
• sunteţi însărcinată de mai de mult de 3 luni
• aveţi hernie; afecţiuni ale retinei
• simţiţi presiuni neplăcute la nivelul globilor oculari sau al unor  discuri vertebrale, caz în care, dacă efectuaţi această postură, realizaţi-o cu deosebită atenţie.

Destinderea invizibilă

Există momente în care simţiţi nevoia de a practica relaxarea, dar situaţia nu vă permite. Poate că sunteţi într-o lungă şedinţă de afaceri sau trebuie să îndepliniţi anumite responsabilităţi familiale.

Prin intermediul acestei tehnici vă puteţi relaxa oriunde şi oricând, fie că sunteţi aşezaţi sau în picioare. Primul pas al acestui exerciţiu constă în a conştientiza necesitatea relaxării.

Dacă sunteţi obişnuit cu tehnicile de relaxare, datorită unei practici perseverente, vă va fi extrem de uşor să aplicaţi această tehnică. Chiar şi în alte cazuri exerciţiul poate fi rodnic, deci merită să-l încercaţi. Îndemânarea se obţine prin practică, pentru că practica, şi nu teoria îl face pe maestru.

Efectuarea tehnicii

Focalizaţi-vă atenţia asupra poziţiei corpului, în special asupra coloanei vertebrale, pe care trebuie să o ţineţi dreaptă evitând arcuirea ei într-un sens sau altul. În mod ideal, coloana vertebrală trebuie să fie dreaptă, precum o săgeată.

După ce aţi verificat îndeplinirea acestui aspect, asiguraţi-vă că atât gâtul cât şi capul se află în acelaşi plan în care este şi spatele. Urmăriţi să percepeţi branşarea corpului la energiile cosmice şi telurice. Închideţi ochii doar dacă situaţia vă permite. În caz contrar orientaţi-vă privirea în jos şi apropiaţi-vă pleoapele.

Respiraţia

Focalizaţi-vă acum atenţia asupra respiraţiei. Lent şi profund, faceţi câteva respiraţii complete. Dacă simţiţi că respiraţia pare a se bloca undeva înseamnă că nu aveţi spatele cu adevărat drept. Atunci când coloana vertebrală este perfect dreaptă, diafragma funcţionează cu eficacitate maximă şi, ca urmare, procesul respirator decurge foarte uşor.

Conştientizarea

În momentul în care expiraţi  lăsaţi-vă umerii să cadă uşor, iar mâinile percepeţi-le ca fiind lungi şi fluide. În acest timp, le puteţi ţine în buzunare, sprijinite de o masă sau atârnate pe lângă corp.

Relaxaţi-vă abdomenul şi folosiţi apoi musculatura abdominală pentru a ameliora respiraţiile lente şi cât mai profunde, fără a exagera. Observaţi cum abdomenul se mişcă în timpul procesului respirator (retragerea din timpul expiraţiei şi dilatarea specifică inspiraţiei).

Eliberaţi orice tensiune a muşchilor feţei. Dacă sunteţi aşezaţi pe scaun conştientizaţi cum coapsele se sprijină de suprafaţa de contact. Dacă vă aflaţi în picioare, simţiţi cum tălpile se sprijină puternic de sol. Totuşi, nu pierdeţi prea mult timp analizând acest aspect.

Din punct de vedere mental, fiţi mereu ancoraţi în clipa prezentă. În timpul conştientizării respiraţiei, amintiţi-vă în permanenţă cine sunteţi şi unde vă aflaţi.       

Nu încercaţi să vă separaţi de mediul exterior. Mai degrabă fiţi conştienţi şi de lumea exterioară, şi de cea interioară, în egală măsură, pentru a putea, la nevoie, să reveniţi grabnic şi să faceţi faţă cu succes solicitărilor ce pot apare.

Observaţi sunetele din încăperea în care vă aflaţi. Simţiţi greutatea şi textura hainelor cu care sunteţi îmbrăcaţi.


venus.org.ro