Magia cosmeticelor naturale - Egiptul antic

magia cosmeticelor naturaleAm o propunere pentru tine. O incursiune inedită în secretele frumuseţii reginelor şi împărăteselor lumii antice. Pana si cercetările moderne fac o reverenta in fata acestor retete.
Formule cosmetice parfumate cu mici amănunte istorice şi ştiinţifice. Pentru noi, femeile…

 

Ştiaţi că…
Primele dovezi arheologice ale folosirii produselor cosmetice datează din Egiptul antic, anul 4000 î.Ch? Pentru vechii egipteni era extrem de important să arate şi să miroase bine, ei ghidându-se după expresia "curăţenia este drumul spre zei". Egiptenii considerau că imaginea şi îngrijirea lor le reprezenta nivelul de dezvoltate spirituală.

Primul produs folosit în fardarea ochilor se consideră a fi aşa-numitul mesdemet, de culoare verde pentru pleoapele inferioare şi negru sau gri închis pentru pleoapele superioare. Ulterior, acest produs a căpătat denumirea de kohl, de la arabi. Colorarea ochilor a avut atât motive medicale - mesdemet avea calităţi dezinfectante (datorită climei, exista riscul conjunctivitelor), dar şi credinţa că folosind culorile închise erai apărat împotriva deochiului.

Chimiştii de la L'Oreal şi cercetătorii de la muzeul Louvre din Paris (Phillippe Walter, Pauline Martinetto) au analizat diferite mostre de fard şi produse cosmetice din perioada Egiptului Antic. Astfel, au descoperit că elemente ale mesdemet nu puteau exista în stare pură în natură, ceea ce înseamnă că vechii egipteni sintetizau substanţe.

Cercetările au dus la nişte rezultate remarcabile: consistenţa cremoasă a mesdemet se datora unui conţinut de 7-10% grăsime. Acesta este de fapt conţinutul de grăsime pe care îl au şi în zilele noastre unele dintre produsele cosmetice.
Principala componentă a mesdemet a fost galena, un întuneric de plumb sulfurat extras de către egipteni de la o mină de aproape de Marea Roşie. Pentru obţinerea unei culori mai deschise, foloseau cerusita, un alb de carbonat de plumb obţinut din acelaşi loc.

 

Testează secretul Cleopatrei
Fără îndoială, regina Cleopatra a reprezentat un ideal de frumuseţe pentru lumea antică. În secolul I.d.Chr., Cicero spunea că personalitatea ei era fermecătoare, sunetul vocii ei era dulce atunci când vorbea. Dincolo de feminitatea tulburătoare a acesteia, care i-a făcut pe Caesar şi Marc Antoniu să se îndrăgostească, scrierile antichităţii relevă preocuparea atentă a Cleopatrei pentru tratamentele cosmetice şi îngrijirea corporală.

Unul din secretele frumuseţii reginei Cleopatra îl reprezenta îmbăierea în lapte de capră şi miere. Mai târziu, laptele de capră a fost redescoperit de Hipocrate, care l-a descris în lucrările sale medicale ca pe o esenţă vindecătoare.

Dar ce spune ştiinţa modernă despre această veche metodă?

Cercetările recente au demonstrat că ingredienţii activi din laptele de capră sunt identici cu cei din stratul protector al epidermei umane, calitate ce îi conferă o mare biodisponibilitate. De asemenea, este antiinflamator, antibacterian, antialergic şi antiîmbătrânire. Este bogat în aminoacizi, vitamine şi minerale. Conţine un acid gras, acidul caprilic, care are proprietatea de a reduce PH-ul, protejând astfel pielea de invazia bacteriilor.

Este bogat în triptofan, un alt aminoacid esenţial, care are proprietatea de a elimina tensiunile nervoase şi a reduce durerea. Vitaminele A, E şi B6 (riboflavina) conţinute de laptele de capră au puternice proprietăţi regenerante. Riboflavina participă activ în procesele metabolice, ajută la formarea anticorpilor şi a celulelor pielii.

În ceea ce priveşte mierea de albine, aceasta a fost prima substanţă dulce folosită de om, fiind preţuită în special de preoţi în cadrul diverselor ritualuri. Cele mai vechi documente referitoare la miere sunt două fragmente scrise în limba sumeriană. De la egipteni au rămas mărturii privind modul de recoltare şi folosire a mierii.

Cercetările moderne relevă un bogat conţinut în apă, glucoză, fructoză, sucroză, o gamă largă de minerale (sodiu, potasiu, fosfor, magneziu, cupru, aluminiu, mangan, fier, clor, sulf, siliciu), unele microelemente (beriliu, galiu, vanadiu, zirconiu, titan, nichel, staniu, plumb, argint), vitamine (B1, B2, B6, PP, H, B12, C, provitaminele A, vitamina K), acid pantotenic, acid folic, proteine, acizi organici, în total 435 de substanţe organice.

Conţinutul de microelemente al mierii este similar cu cel al sângelui uman, de aceea mierea este foarte uşor de asimilat. Utilizată în cosmetică, mierea menţine strălucirea pielii, eliminând excesul de sebum, stimulând-o şi având un important efect antiseptic.

Alege să fii regină
Amestecaţi, în părţi egale, lapte de capră şi miere într-un recipient, adăugaţi (opţional) ulei de jojoba, apoi turnaţi conţinutul în apa de baie. Relaxaţi-vă trupul şi sufletul minim 20 de minute în acest amestec şi veţi constata efectele magice ale ingredientelor asupra pielii dvs.

redescopera planta nemuririi

Redescoperă planta nemuririi
Descoperirile arheologice au evidenţiat, pe zidurile şi sarcofagele egiptene, datând din anul 4000 î.Chr., imagini ale plantei numită aloe vera, foarte apreciată de egipteni, care o utilizau atât pentru virtuţile sale tămăduitoare, cât şi ca ofrandă la funerariile faraonilor. O numeau chiar „planta nemuririi”.

Gelul transparent din interiorul frunzelor era folosit atât de Cleopatra, cât şi de Nefertiti, pentru a-şi menţine frumuseţea strălucitoare. Prima mărturie scrisă despre utilizarea farmaceutică a aloei a fost descifrată pe o tăbliţă sumeriană de lut ars, din 1750 î.Chr. Ulterior, planta apare menţionată în tratatul medical egiptean „Papirus ebers” şi în „Cartea egipteană a remediilor”, scrise în jurul datei de 1550 î.Chr.

Bill Coats, farmacistul care a descoperit formula de stabilizare a gelului de aloe, afirmă: „Cu aloe vera nu există limite pentru binele ce poate fi făcut”. Astfel, extractul, obţinut prin concentrarea sucului din frunze, conţine aproximativ 240 ingrediente active: vitamine, substanţe minerale, mono şi poli zaharide, aminoacizi, enzime, etc., proprietăţile sale magice datorându-se unui efect sinergic pe care îl au aceşti compuşi.

De pildă, ea asigură 20 din cei 22 de aminoacizi de care are nevoie corpul uman şi 7 din cei 8 aminoacizi esenţiali. Într-un studiu efectuat asupra a 27 de pacienţi cu diferite răni provocate de arsuri, s-a constatat că gelul de aloe a tratat leziunile mai rapid decât vaselina, reducând timpul de însănătoşire de la 18 la 11 zile şi ajutând refacerea pielii fără cicatrici.
Efecte surprinzătoare s-au înregistrat şi în tratarea psoriazisului. Testul s-a efectuat asupra a 60 de pacienţi care sufereau de această boală de aproximativ 9 ani. Studiul a fost programat pe o perioadă de 4 luni şi pacienţii au fost ţinuţi sub observaţie timp de încă 12 luni după aceea. La sfârşitul experienţei, crema cu extract de aloe vindecase 80% dintre bolnavi.

Fă-ți un bine. Învață să prepari o cremă pentru tenul tău
Amestecaţi bine o ceaşcă de miere, una de pojghiţă subţire de lapte de capră şi 2 linguriţe de gel de aloe vera. Aplicaţi pe faţă dimineaţa şi seara cu un tampon. Amestecul se poate păstra la frigider până la 3 săptămâni. Veţi constata efectele miraculoase asupra tenului, care capătă supleţe şi strălucire.

De dragul Cleopatrei
Regina a obţinut exclusivitate pentru producerea cosmeticelor, produselor farmaceutice şi extractelor de la Marea Moartă, dupa ce Marc Antoniu a cucerit zona de dragul ei. Caravanele sale de cămile străbăteau deşertul Sinai pentru a aduce extractele minerale şi nămolul din Marea Moartă. Marea Moartă este o curiozitate şi un dar al naturii. De-a lungul istoriei, locul a fost renumit pentru valoarea sării, mineralelor şi a climei speciale în tratarea unor afecţiuni.

În Marea Moartă se găsesc 26 de minerale, printre care magneziu, calciu, brom şi potasiu. Comparativ cu 3% conţinut în săruri ale apei mării obişnuite, apa Mării Moarte conţine 32% săruri şi minerale, acesta fiind şi motivul pentru care plutim în apa Mării Moarte. Din aceste minerale, combinate cu uleiuri aromatice presate la rece, nămol şi alte ingrediente naturale, au fost manufacturate primele produse cosmetice şi de îngrijire corporală (săpunuri, creme, uleiuri, măşti), care au făcut celebră frumuseţea femeilor din Levant şi Egipt.

 

Recomanda acest articol

Submit to DeliciousSubmit to DiggSubmit to FacebookSubmit to Google BookmarksSubmit to StumbleuponSubmit to TechnoratiSubmit to TwitterSubmit to LinkedIn