Cum ne pot îmbolnăvi emoțiile negative?

 

Despre cauzele emoționale ale bolilor
cum ne pot imbolnavii emotiile negativeUneori, o persoană se simte rău din punct de vedere fizic fără un motiv aparent. Uneori poate fi vorba de oboseală acumulată, dureri de cap, probleme digestive sau orice alt simptom care o împiedică să se simtă bine și în formă.

Mult mai des decât credem, simptomele fizice și bolile își au originea în emoțiile noastre. Aceasta nu înseamnă că nu sunt reale sau că acestea există doar în mintea noastră, ci înseamnă că emoțiile negative pot avea un impact atât de puternic asupra trupului, încât pot duce la îmbolnăvire.

Iată un exemplu care ne poate ajuta în multe cazuri să determinăm dacă o boală sau un simptom are o origine psihologică. Imaginează-ți, de exemplu, că ai contracturi musculare sau dureri de cap.

Când acestea au o cauză fizică (de exemplu, o contractură după un efort fizic excesiv), durerea urmează cursul similar al unei boli acute tipice sau al unei răni, adică trupul reacționează și începe imediat procesul de vindecare, astfel încât starea ta se îmbunătățește zi după zi, până când problema dispare complet la scurt timp.

Însă, atunci când durerea are o cauză emoțională, ea va persista orice vei face, deoarece trupul încearcă să se vindece, dar nu reușește, deoarece cauza continuă să fie prezentă, în interiorul tău și în propria ta minte. Dacă nu mergi direct la acea cauză emoțională, simptomele nu vor dispărea.

 

Stresul și efectele sale asupra trupului
Când ne confruntăm cu un anumit tip de tensiune, atât externă cât și internă, trupul nostru reacționează răspunzând prin stres. De exemplu, ai un nou loc de muncă unde șeful tău te tratează cu dispreț. În cazul unei asemenea situații, resimți o tensiune care se produce atât la nivel emoțional cât și fizic.

La nivel psihologic sau emoțional apare o stare de preocupare sau anxietate, iritabilitate, mânie, probleme cu somnul, tristețe, oboseală sau probleme de concentrare. La nivel fizic se poate produce o creștere a frecvenței cardiace, probleme digestive, amețeli, contracturi musculare, dureri de cap sau de spate, senzația de lipsă de aer, transpirație excesivă.

Stresul se poate datora anumitor circumstanțe exterioare. De exemplu, pot fi probleme la locul de muncă, relații de cuplu tensionate, probleme financiare, etc.

Însă modul în care reacționezi în aceste circumstanțe este cel care, în ultimă instanță, determină felul în care te vei simți. Din acest motiv, ceea ce gândești și modul în care acționezi într-o situație stresantă este foarte important.

În alte cazuri, propriul mod de a fi al unei persoane este cel care o determină să fie preocupată de practic tot și să reacționeze continuu cu teamă și stres la orice situație neprevăzută sau problemă, oricât de mică ar fi aceasta. Adeseori aceste persoane au simptome cronice, precum dureri de cap, migrene, hipertensiune arterială, contracturi musculare, oboseală cronică sau inclusiv boli cardiace.

 

cum ne pot imbolnavi emotiile negativeCum poate stresul să ne îmbolnăvească?
Simptomele descrise se produc deoarece, într-o situație de stres, trupul nostru se pregătește automat pentru „ a lupta sau a fugi”. Se eliberează niște hormoni (hormonii stresului) care determină imediat o serie de modificări fiziologice:

 - Pentru a lupta sau a fugi, este necesar ca mușchii să se tensioneze, de aici rezultând contracturile și problemele musculare care sunt atât de tipice la persoanele stresate.

 - Inima bate mai repede pentru a pompa mai mult sânge și oxigen în mușchi, iar respirația se accelerează.

 - Trupul consideră de asemenea că trebuie să trimită majoritatea resurselor la organele care au nevoie de acestea cel mai mult în acest moment (cel definit ca „ a lupta sau a fugi”), astfel încât funcțiile mai puțin necesare să devină mai lente. Aceasta se petrece de exemplu cu procesul digestiei. Dacă simți teamă, contracțiile și secrețiile duodenului și stomacului se inhibă, în timp ce dacă simți mânie, acestea se acelerează.

 - Sistemul imunitar este de asemenea inhibat din același motiv (energia lipsește din alte organe).
 Acesta este un răspuns desemnat să funcționeze pe termen scurt, care ne permite să înfruntăm într-un mod eficient o amenințare imediată. Problemele apar însă când stresul devine cronic, iar acest răspuns se prelungește în exces. Când aceste schimbări fiziologice se prelungesc în exces, pot determina apariția diferitelor tulburări și boli.

De exemplu:
 - Stresul determină ca densitatea sângelui să crească, iar aceasta poate crește probabilitatea formării cheagurilor de sânge.

 - Deoarece în caz de stres răspunsul imunitar este redus, în același timp crește probabilitatea apariției unor infecții.

 - Când apare o celulă canceroasă, un sistem imunitar sănătos o distruge. Dacă acest sistem este inhibat de stres, probabilitatea apariției cancerului este mai mare.

 - Fiind afectat de stres și aparatul digestiv, pot apărea dureri abdominale, constipație, diaree, aciditate stomacală, gastrită, ulcer, etc.

 - Stresul poate determina chiar pierderea unei sarcini, într-un procent de 50% din cazuri.

 - Simptomele similare alergiilor de care suferă anumite persoane care lucrează mult în birouri (precum astm, dureri de cap, eczeme, sinuzită) și care au fost asociate sindromului clădirilor bolnave (persoanele care lucrează într-o clădire care are un sistem închis de ventilație a aerului) pot fi asociate de asemenea și cu un stres mărit.

 - Durerile de cap sunt un simptom foarte tipic asociat stresului și sunt dureri produse de tensiunea musculară. Sunt unele persoane care au o predispoziție biologică să transforme stresul în tensiune musculară.

 - Stresul poate cauza de asemenea migrene, cu toate că în acest caz, durerea apare odată ce cauza declanșatoare a stresului a dispărut.


 

Recomanda acest articol

Submit to DeliciousSubmit to DiggSubmit to FacebookSubmit to Google BookmarksSubmit to StumbleuponSubmit to TechnoratiSubmit to TwitterSubmit to LinkedIn