Despre aşa zisele fibre alimentare, lumea ştiinţifică a început să se intereseze la începutul anilor ’70 când cercetătorul englez Burkitt, în urma unor cercetări realizate în Africa, a descoperit că multe din bolile răspândite în lumea occidentală (apendicită, diverticul de colon, constipaţie, hemoroizi, tumori ale intestinului gros etc.) erau practic inexistente la populaţiile indigene.

Burkitt a corelat această diferenţă cu dieta, în mod particular bogată în grăsimi şi proteine de origine animală, prezentă în ţările industrializate faţă de cea a africanilor, săracă în acest tip de elemente nutritive dar bogată în fibre vegetale.

Prin studii şi cercetări succesive s-a evidenţiat tot mai clar rolul acestei componente din alimentele vegetale, considerată până în acest moment ca fiind inutilă şi deci eliminată prin procesele de rafinare (istoria se repetă: atunci când nu se înţelege motivul unui lucru, acesta este eliminat! S-a procedat în acest mod atât cu tărâţele, dar şi cu amigdalele sau cu apendicele!)

Consumul preponderent de cereale rafinate, sărace în fibre vegetale şi prezenţa excesivă în dietă a proteinelor şi grăsimilor de origine animală (carne, chiar şi unt, ouă sau brânzeturi) reprezintă deja în mod clar motivul invaziei bolilor de tipul: infarct, hipertensiune arterială, diabet, tumori ale intestinului, constipaţie, varice, hemoroizi, flebită, tromboză, accidente vasculare cerebrale etc.

Este însă evident faptul că prezenţa unei adecvate cantităţi de fibre vegetale în alimentaţie (cantitatea de fibre consumate în ultimii 100 de ani a scăzut de patru ori) va ajuta la prevenirea şi la reducerea multor boli.

Cantitatea de fibre în proporţii medii în cazul unor alimente:

 

Alimente	Fibre (%)
Mere Pâine integrală Cartofi Migdale Fasole Porumb Mazăre Linte Prune Portocale Brocoli Stafide Orz Caise Nuci Varză Roşii Orez integral Ţelină Piersici	7,0 5,5 5,4 5,0 4,5 4,0 3,8 3,7 3,5 3,0 2,5 2,5 2,3 2,0 1,7 1,5 1,4 1,4 1,2 1,0

Mecanismul prin care fibrele alimentare ajută la prevenirea diferitelor boli poate fi schiţat astfel:

- greutate excesivă: dacă dieta este bogată în fibre, starea de saţietate apare mai devreme şi deci se va mânca mai puţin, reducându-se astfel aportul caloric total;

- cantitate mărită de grăsimi în sânge: prezenţa cerealelor integrale în dietă favorizează scăderea colesterolului în sânge şi, în acelaşi timp, determină creşterea unei anumite fracţiuni a proteinelor din sânge (HDL sau lipoproteine cu densitate mare) care are rolul de a îndepărta colesterolul în exces, menţinând astfel curaţi pereţii arterelor.

Putem ajunge la acest rezultat prin mai multe metode, dar două sunt clare: prezenţa în dietă a alimentelor vegetale duce prin consecinţă la reducerea aportului de alimente bogate în grăsimi animale şi, secundar, fibrele, în intestin, leagă anumite substanţe precum grăsimile, făcând ca asimilarea lor să fie dificilă şi redusă.

- presiune excesivă a sângelui (hipertensiune): mecanismul acestui proces încă nu este clar, dar deja multe cercetări confirmă faptul că îmbogăţirea dietei „normale” cu alimente bogate în fibre conduce la scăderea presiunii arteriale. Avantajele sunt evidente dacă ne gândim la complicaţiile referitoare la o presiune sanguină superioară valorilor normale: accidente vasculare cerebrale, infarct, insuficienţă renală, etc.;

- cancer: în special cancerul localizat la nivelul colonului, subiectul a numeroase şi prestigioase cercetări, este corelat cu absenţa sau reducerea  fibrelor din dietă. Fibrele vegetale au un rol important şi în prevenirea altor tipuri de tumori. Se pare că rezultatul este efectul unei acţiuni a fibrelor vegetale la mai multe niveluri:

- volumul fecalelor este mai mare şi astfel substanţele cancerigene aflate în alimente sau produse în intestin sunt diluate şi se află în contact redus cu pereţii colonului;

- rapiditatea cu care fecalele sunt eliminate este mare, reducându-se astfel contactul între peretele intestinal şi materiile toxice;

- prezenţa fibrelor vegetale împiedică multiplicarea în intestin a bacteriilor anaerobe, cu proprietatea de a transforma acizii biliari (o componentă a bilei) într-un puternic cancerigen: tri-metilcolantren. Dezvoltarea bacteriilor anaerobe este în mod special favorizată de o dietă bogată în proteine şi grăsimi animale;

- diabetul: este o boală din ce în ce mai răspândită, în forme de gravitate diferită, cărora le sunt necesare diverse terapii de diferite tipuri şi cu intensitate diferită. Există, din fericire rar, diabetul „juvenil” în vindecarea căruia este absolut necesară insulina, dar şi diabetul „adultului” care deseori este cauzat de greutatea în exces şi de obezitate şi care este însoţit de complicaţii cardiovasculare (acestea două constituie de fapt principala cauză ce provoacă moartea diabeticilor).

Diabetul „adultului” poate fi prevenit şi tratat printr-o dietă bogată în fibre vegetale, dar şi în cazul celui „juvenil” cantitatea de insulină necesară poate fi redusă mărind cantitatea de alimente vegetale, bogate în fibre şi zaharuri complexe. Acest tip de alimentaţie favorizează printre altele diminuarea grăsimilor din sânge, care se concretizează printr-o mai mică incidenţă a complicaţiilor circulatorii.

Alimentele bogate în fibre vegetale, precum cerealele integrale şi legumele, sunt digerate şi asimilate mai lent în comparaţie cu alimentele rafinate:  nivelul glucozei în sânge, chiar şi după o masă, nu va fi niciodată prea mare şi nu va cere deci pancreasului o secreţie crescută de insulină. Acest hormon permite pătrunderea glucozei în celule, scăzând astfel cantitatea ei în sânge;

- constipaţia: această condiţie cu adevărat bolnăvicioasă, deseori subapreciată de către cei afectaţi de ea (şi de către medicul curant), atacă locuitorii aşa-ziselor „ţări civilizate” indiferent de vârstă sau sex. Cauzele sunt cu siguranţă multiple, dar toate se bazează pe obiceiuri greşite de igienă şi de viaţă şi, de asemenea, pe o dietă aproape lipsită de fibre alimentare.

Cauzele constipaţiei:

 

- dietă incorectă, săracă în reziduuri - alimentaţie sărăcăcioasă/insuficientă, mai ales la bătrâni - consum insuficient de lichide - răspuns slab la stimuli, din motive sociale - servicii igienice neadecvate, cu prezenţa toaletei de tip „water closet” în locul celei „turceşti” - activitate fizică redusă - folosirea unor medicamente precum antiacide, analgezice, preparate din fier, antihipertensive, sedative, tranchilizante, antidepresive, laxative.

 

De fapt, fibrele vegetale nu sunt digerate, ele rămân în intestin determinând creşterea volumului şi diminuarea consistenţei fecalelor. La obţinerea acestui rezultat contribuie şi apa reţinută în intestin chiar de către aceste fibre ce garantează de asemenea posibilitatea  unei dezvoltări adecvate a florei bacteriene intestinale, dezvoltare indispensabilă unei tranzit intestinal normal.


autor: dr. Andra Bazavan, „Bucătăria verde”, Editura Firul Ariadnei